Îmi amintesc că pe vremea când eram copil, înainte să descopăr plăcerea lecturii, nu concepeam să stau în casă. Eram mai toată ziua în fața blocului cu prietenii și, de sărbători, când aceștia plecau la țară, iar eu rămâneam în oraș, trăiam cele mai lungi și mai plictisitoare zile din viață. Până când, undeva pe la 15 ani, am început să privesc lucrurile puțin altfel și m-am trezit cu mai puțină poftă de jocuri și cu mai multă de cărți, ținut jurnale de cititor, seriale & Co. Aveam totuși o viață socială mai activă decât astăzi când păstrez relativ puține prietenii, iar în rest interacționez cu oamenii având niște motive clare pentru asta.
Ideea e că, încet-încet, dintr-o extrovertită totală m-am transformat într-o mică introvertită, reușind să creez în jurul meu un confort pe care îl prefer oricând unui eveniment ori unei călătorii. Îmi place să fiu înconjurată de micile mele comori și bucurii, să am o intimitate în care nu oricine are voie să pătrundă și în care nu pot fi deranjată. Vorbesc în continuare mult și repede, mă bucur să cunosc oameni noi, îmi place să-mi beau cafeaua la o terasă în diminețile de dumincă, îmi place să fac plimbări seara sau să citesc în parc, dar cel mai bine mă simt acasă, cu muzică în loc de voci pe fundal, într-un fotoliu confortabil, cu o cafea în mână și o carte în cealaltă.
Amuzant e că mi se pune deseori întrebarea ”Tu nu te plictisești?”. Pe lângă faptul că în epoca vitezei, când se găsește mereu câte ceva de făcut, oamenii nu se plictisesc decât dacă vor neapărat să o facă, eu cred că nu există nici măcar o persoană care să fi gustat plăcerea lecturii fără să fi scos din vocabularul ei cuvântul plictiseală.
Dar viața mea solitară, care nu e chiar atât de solitară până la urmă, nu se rezumă doar la cărți, e un cumul de pasiuni și bucurii, un hygge danez pe care îl trăiam deja, fără să știu, cu mult înainte ca termenul să fie atât de la modă.
Cărti
Cărțile vin pe listă primele pentru că datorită lor am început să gust plăcerea de a sta locului, sentimentul plăcut al deconectării, datorită lor am învățat răbdarea, o noțiune despre care n-am avut habar mai bine de jumătate din viață. Datorită cărților, nu zic că mi-am dezvoltat imaginația pentru că, Slavă Domnului, n-am stat niciodată rău la capitolul ăsta, dar am învățat să îmi organizez imaginația. Poate că sună ciudat, dar nu e deloc așa. Prin intermediul cărților creativitatea mea s-a hotărât să părăsească hotarul minții și a devenit aplicată. Tot prin intermediul cărților mi-am găsit plăcerea de a scrie. Nu sunt convinsă nici astăzi că o fac suficient de bine, dar asta nu mă împiedică să exersez în fiecare zi prin poveștile și gândurile pe care le aștern pe foaie înainte de culcare sau prin articolele pe care le postez pe blog. Și tocmai pentru că pentru mine lectura reprezintă un mod de a evada din rutină, o plăcere și o relaxare, n-am agreat niciodată maratoanele, provocările literare & alte minuni de genul ăsta care, la drept vorbind, m-ar scoate din confortul meu. Nu-mi propun să citesc un număr de cărți pe an, obiectivele mele se rezumă mai degrabă la a citi anumiți autori și anumite cărți decât la numere. Uneori citesc mai mult, alteori mai puțin. Mă bucur, desigur, atunci când citesc mai mult, dar cel mai mult mă bucur când dau peste cărți bune.
Seriale
Plăcerea serialelor am descoperit-o ceva mai târziu decât pe cea a cărților pentru că în liceu nu aveam în casă decât un calculator pe care în cea mai mare parte a timpului îl acapara fratele meu mai mare. Așadar, până pe la începutul facultății (în urmă cu vreo 12 ani) când mi-am luat primul meu laptop, n-am prea știut ce înseamnă să faci maraton c-un serial care îți place rău de tot. La vremea respectivă eram isterică după dorame (seriale japoneze) & anime, între timp gusturile mi s-au schimbat, deși activez încă pe domeniul Asia, după cum s-a putut vedea în articolul despre seriale coreene. Din fericire, astăzi, în epoca tehnologiei și a internetului – Smart TV, HBO GO, Netflix, Viki – ne putem plânge de multe lucruri mai puțin că nu am avea seriale și filme pe alese. De fapt, tentația este atât de mare încât am realizat pe la începutul anului că îmi pierd o mulțime de zile din viață schimbând somnul pe seriale, o afacere nu tocmai profitabilă, motiv pentru care mi-am propus câteva schimbări de atitudine și un detox.
Amintiri la cutie
Amintirile la cutie sunt acele mici chestiuțe – fotografii vechi, jurnalele copilăriei, mici cadouri primite de-a lungul anilor pe care nu m-am îndurat să le arunc, deși nu mă mai reprezintă – la care îmi place să revin din când în când, mai ales în momentele alea în care mă simt cu moralul la pământ sau cu bateriile descărcate. E o modalitate prin care revin la vremurile fără griji și totodată o modalitate prin care mă autoevaluez, un fel de introspecție.
Pentru mine Pinterest este aplicația cel mai puțin toxică și totodată una din cele care mă inspiră cel mai mult. Deși recunosc că nu aș schimba Instagram pe Pinterest pentru că Instagram, pe lângă inspirație, vine cu o interacțiune faină cu oameni care îți împărtășesc pasiunile, iubesc Pinterest pentru vibe-ul lui sănătos și pentru faptul că nu simt că îmi mănâncă atâta timp ca alte aplicații. Îmi place mult pentru că e organizat, aerisit și pentru că arată foarte bine. Totodată mi se pare că profilul de Pinterest, chiar dacă fotografiile de pe el nu îmi aparțin, mă definește cel mai bine, cu panourile lui care includ pasiuni, oameni care mă inspiră, locuri pe care vreau să le văd, filme pe care le-am iubit, haine și tunsori pe care vreau să le adopt. Cu alte cuvinte, profilul de Pinterest este un fel de jurnal personal pus pe public – cu mici excepții, am și panouri secrete. Iar la toate astea se adaugă nesecatul izvor de ispirație din care un blogger se poate adăpa la orice oră din zi.
Chitară
Printre comorile mele se numără și o chitară pe care mi-am dorit-o multă vreme și pe care am primit-o de la prietenele mele cu ani în urmă. Nu mă pricep să cânt la ea, deși mă chinuiesc de ceva vreme să învăț, dar e tare plăcut să o pun la zdrăngănit din când în când în timp ce urmăresc tutoriale pe Youtube.
Cafele & Muzici
Sunt genul de om care trăiește pe bază de cafea și muzică. Nu e de mirare că mă trezesc cu cel puțin două ore înainte să plec de acasă, având în vedere că până nu-mi dau gata băutura magică și nu ascult măcar vreo două-trei piese care să-mi pună sângele în mișcare nu mă simt cu adevărat mulțumită de viață. Mda, știu că se recomandă o trezire liniștită, cu exprimări de recunoștință și stretching, dar eu îmi arăt recunoștința abia după cafea.
Bloguri/Vloguri
Despre bloguri și vloguri am vorbit mai mult în articolul despre oamenii din online care mă inspiră și pe care îi urmăresc cu mare drag. Aruncați un ochi aici.
Aromaterapia
Pe lângă meditații, EFT & altele din categoria asta, nu trece nicio zi fără să mă bucur de plante aromate și uleiuri esențiale. Sunt foarte sensibilă la mirosuri, motiv pentru care nu prea folosesc parfum și nici Air Wick nu țin în dormitor, dar la mine miroase în permanență a lavandă sau salvie și e foarte plăcut.
Albume de artă
Când nu atentez la amintirile păstrate la cutie și nici să citesc n-am chef, pentru că se întâmplă, eu sunt genul de cititor care nu citește în fiecare zi, cel puțin nu cărți, îmi place să-mi răsfoiesc colecția de albume de artă. Nu mă declar a fi o cunoscătoare, dar cu ajutorul celor 14 albume pe care le am în bibliotecă am aflat o mulțime de informații interesante despre Dali, Picasso, Van Gogh & alții și pot să deosebesc stilul unui pictor de stilul altui pictor ceea ce îmi dă cumva o stare de bine.
Fotografie
Fotografia este cea mai recentă pasiune și bucurie din viața mea. Mă desfășor momentan la nivel de foarte amator și nu sunt prea mulțumită de rezultat, dar am și zile mai bune în care rezultatele sunt peste așteptări – să zicem că sunt norocoasă – iar pentru momentele alea se merită să apeși declașatorul de sute de ori. Pe de altă parte am început să mă documentez, să mă uit la tutoriale și sper să evoluez curând, astfel încât să-mi fac un super profil de instagram.
Pe voi ce vă bucură? Care sunt comorile voastre personale?
XOXO
Lasă un răspuns