Nu sunt omul extremelor și bine nu mă simt decât în miros de zambilă sau în foșnet de frunze uscate, fără friguri extreme și fără prăjeli la soare. Pe târâmul meu albastru, toamna e întotdeauna, nu doar bine venită, ci așteptată în prag, cu ciocolată caldă și cărți de răsfoit sub pături de lână. Scot, așadar, din pălărie, special pentru voi, 5 recomandări de carte care se asortează acestui anotimp și care-s musai de citit dacă se-ntâmplă să fiți bookaholici și pe deasupra pluviophili.

Gustul sâmburilor de măr – Katharina Hagena

Asta-i o carte cu miros de peltea, cu miros de cules de mere, cu miros de casa bunicii și file de poveste. Am scris acum ceva vreme despre ea că-i pentru mine ca un cufăr doldora cu amintiri, un cufăr cu sentimente vechi şi bucăţi de memorie ştearsă, un cufăr plin de cutiuţe cu enigme aromate şi scame de adevăruri. Și când e mai frumos să te sui în pod ca să scormonești după trecut, când e mai frumos să deschizi cufere prăfuite, dacă nu toamna?

“Cititul e precum colecţionatul, iar colecţionatul e la fel ca păstratul, iar păstratul e la fel ca amintitul, iar amintitul e ca atunci când nu ştii exact, iar când nu ştii exact e ca atunci când ai uitat, iar uitatul e ca atunci când cazi, iar cu căderile trebuie să se termine odată pentru totdeauna.”

Cartea a apărut la Editura Trei și o găsiți aici

Brocart de toamnă – Teru Miyamoto

Povestea celor doi foști soți (Aki și Yasuki), declinul iubirii lor, reîntâlnirea de pe muntele Zao, scrisorile pe care și le scriu, simfoniile lui Mozart, împletirea dintre prezent și trecut, sentimentul de nostalgie pe care cititorul îl trăiește cu fiecare întoarcere de pagină, fac din cartea asta o lectură cu totul și cu totul de toamnă, numai bună pentru un weekend în care ți-ai propus să nu te dai jos din pat.

”Nu mai ai ce să-i faci trecutului. Asta e, şi pace! Însă el supravieţuieşte ca temelie a prezentului care devine puntea de legătură dintre trecut şi viitor.”

Cartea a apărut la Editura Humanitas și o puteți comanda aici.

Rebecca – Daphne du Maurier

Cel mai bine îmi imaginez Manderley în lumină de toamnă. Cu pădurile lui, și marea furioasă, și toată vegetația sălbatică, mi se pare că se întovărășește cel mai bine c-un octombrie în miez. Și-apoi, fantoma Rebeccăi vălurind prin conac în zile ploioase, zile cu ceață, zile pe sufletul neîmpăcat al fantomelor, și tot suspansul și spaima eroinei, și urmărirea aia nebună a unei năluci, toate-s în spiritul toamnei, mai mult decât în spiritul oricărui alt anotimp.

”Când foșnesc frunzele, sunetul seamănă foarte mult cu mișcările pe furiș ale unei femei în rochie de seară, iar când freamătă pe neașteptate cad și se împrăștie pe pământ, parc-ar fi lipăitul pașilor ei grăbiți, iar adâncitura din prundiș arată ca urma unui pantof de satin cu toc înalt.”

Cartea a apărut la Editura Orizonturi și o găsiți aici

Mecanica inimii – Mathias Malzieu

Naiv, dulce, muzical, poetic, ca un vis, romanul lui Malzieu e o poveste pentru copii mari, e un fel de Micul Prinț pentru adulți, numai bun de gustat la început de noiembrie, când geamurile încep se se aburească și alvița invadează tarabele. Merge c-un ceai de lavandă alături, pe fond de tic-tac grăbit în piept, cu inima făcută ceasornic și cu nod în gât.

„Ne iubim ca două bețe de chibrituri. Nu vorbim, ci ne aprindem. Nu ne sărutăm, ci provocăm incendii. Cât sunt de înalt, de un metru șaizeci și șase și jumătate, corpul mi-e zgâlțâit de un cutremur de pământ. Inima evadează din învelișul-închisoare, se scurge prin artere, îmi ajunge în țeastă și se preschimbă în creier. Sunt tot o inimă, de la fiecare mușchi până în varful degetelor!”

Cartea a apărut la Editura Nemira și o puteți comanda aici

Maestrul și Margareta – Mihail Bulgakov

Deși romanul lui Bulgakov e bun de citit și de recitit oricând, iar eu am dat ochii cu el, pentru prima data, într-o iarnă, mi se pare tare în ton cu perioada Halloween-ului. Fuga nebună a Margaretei, călare pe o perie, motanul vorbitor, balul prezidat de Woland, toți morții, și nebunii, și dracii ăia descreierați, închiși de-a valma între coperțile cărții, totul, absolut tot ce ține de acest roman, îți dă senzația ca trăiești un vis lung, halucinant, lipsit de logică și totuși plin de sensuri ascunse, un vis năucitor în noaptea lungă a vrăjitoarelor.

”Şi ce s-ar fi făcut binele tău dacă n-ar fi existat răul, şi cum ar fi arătat pământul văduvit de umbre? Căci umbrele vin de la lucruri şi oameni.”

Cartea a apărut la Editura Polirom și o găsiți aici

 

Voi ce citiți toamna asta? Care vă sunt lecturile de suflet în serile astea reci?

XOXO

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Related post

Cioplitorul în piatră – Camilla Läckberg (Recenzie)

Într-o după-amiază un pescar informează poliția că o fetiță moartă s-a prins în năvodul lui. La prima vedere pare că a fost un accident și că fetița pur și simplu s-a înecat în[...]

Mic dejun la Tiffany – Carte vs. Film

Cartea Mic dejun la Tiffany este povestea unui scriitor care își amintește că a cunoscut-o în urmă cu cincisprezece ani, pe când locuia într-un vechi apartament din New York, pe Holly[...]

Parinoush Saniee – Cel care mă așteaptă (Recenzie)

La vârsta adolescenței, Masumeh se îndrăgostește de tânărul care vinde la farmacia din cartier. Deși abia dacă își vorbesc, atunci când iubirea lor este descoperită, tânăra este[...]