Scarlett O’Hara – Femeia Capriciu

Cu Scarlet am făcut prima dată cunoştinţă în copilărie când mama privea filmul pentru a nu ştiu câta oară. Nu-mi amintesc exact câţi ani aveam la vremea aia, dar ştiu că frumuseţea actriţei şi rochiile ei m-au marcat. Când am ajuns, mai târziu, la romanul lui Margaret Mitchell, spre mirarea mea, am aflat, încă din deschiderea cărţii, că Scarlet O’Hara nu era frumoasă, dar, ca o magiciană, avea puterea să-i facă pe toţi să creadă că este. În ce consta farmecul ei? Probabil în dragostea de viaţă sau în curajul de a face tot ce-şi doreşte fără să-i pese dacă lumea o aprobă sau nu. Egoista Scarlet demonstrează pe parcursul cărţii că este mult mai umană decât ea însăşi îşi imaginează, că are spirit de sacrificiu şi că nu se teme să meargă până în pânzele albe pentru a-şi atinge ţelurile. Dar mai mult decât ambiţioasă, Scarlet se dovedeşte o vizionară, mai mult decât lipsită de scrupule Scarlet este plină de capricii şi mai ales este o luptătoare şi-o optimistă incurabilă, capabilă să renască din propria cenuşă.

Nataşa Rostova – Femeia Suflet

Spre deosebire de Scarlet care este descrisă ca fiind o fată cu dragoste de viaţă, Nataşa este o fată care trezeşte în ceilalţi dragostea de viaţă, un spirit liber, spălat de capricii şi ambiţii, o fiinţă spirituală, fermecătoare în inocenţa ei. De o simplitate răvăşitoare, spontană şi plină de abnegaţie, Nataşa se maturizează sub ochii cititorului, simte primii fiori ai dragostei, iubeşte cu patimă, se lasă amăgită, trece prin propriul război interior, îmbrăţişează suferinţa şi atinge, în cele din urmă, desăvârşirea spirituală.

Otilia Mărculescu – Fe-fetiţa Boemă

În ochii mei, Otilia, cea atât de mult blamată că fuge cu un moş plin de bani, nu cade pradă materialismului şi nici de gerontofilie nu-mi dă impresia că suferă, Otilia, fe-fe-fetiţa zănatică naşte din culori şi se hrăneşte cu notele pianului, Otilia ştie să împodobească viaţa cu panglici şi broderii, Otilia poate să zâmbească când alţii s-ar afla în cumpănă şi se pricepe să îşi ascundă cu graţie tristeţile sub pălării la modă. Otilia este o împletire de aerian şi matur, o femeie copil, o creatură mult prea complexă pentru a fi descifrată de muritorii de rând. Otilia nu ascunde o enigmă, Otilia este o enigmă,  o boemă expansivă care miroase a primăvară.

Jane Eyre – Femeia Independentă

Niciodată o protagonistă care se descrie, ea însăşi, ca fiind lipsită de farmec, nu mi s-a părut mai demnă de atenţie ca domnişoara Eyre. Jane este o forţă, o pătimaşă cu picioarele puternic înfipte în pământ, Jane, atât de admirabil conturată de Charlotte Bronte, găseşte tăria să se revolte împotriva sorţii, Jane se reinventează fără să îşi uite principiile, merge înainte cu speranţă, privindu-şi viaţa în ochi fără să se teamă de ea, Jane se înalţă fără să se sprijine pe ceilalţi, având ca unice arme educaţia şi credinţa, Jane este expresia femeii independente, a femeii care nu se teme să se descopere celorlalţi aşa cum este cu adevărat.

Mirona Runcu – Iubita la masa de scris

Nopţile nedormite ale Mironei, caietele ei şi visurile mi s-au părut atât de familiare că ar fi fost ciudat să nu o includ printre cele mai iubite 5 personaje feminine din literatură. Mirona care fuge după iubiri şi idealuri într-o perioadă tulbure, Mirona care se descoperă pe a însăşi în fuga nebună, are în străfunduri o poezie cu parfum de lavandă care pe alocuri mi-a amintit de Luli cea cu poala plină de cireşe, o Luli care creşte însă, care trăieşte, care iubeşte şi care se transformă de-a lungul poveştii înşirate pe foaie. Mirona nu se teme de viaţă şi nu se teme să guste voluptatea dragostei, Mirona refuză să se îngroape în casa copilăriei, s-a săturat să fie ceea ce oamenii numesc o fată de familie bună, şi porneşte la drum de una singură luând cu ea doar o valijoară plină cu emoţii şi caiete. Mirona, cea ca un cărbune sub care mocneşte focul are curajul să se dăruiască unui bărbat interzis, să fie amantă, să fie cealaltă femeie. Micuţa Mirona este o vrăjitoare a cuvintelor, o irecuperabilă îndrăgostită, aşezată la masa de scris.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Related post

Câteva motive să o citești pe Rodica Ojog Brașoveanu

1. Este genul de autoare care prin măiestria condeiului și prin umorul fin te poate scoate oricând dintr-o stare de deprimare sau dintr-un reading slump. 2. Rar întâlnești[...]

Tony Mott – Toamna se numără cadavrele (Recenzie)

Toamna este un anotimp frumos, dar și periculos, mai ales în Brașovul în care trăiește Gigi Alexa. Gigi Alexa înconjurată de vechii ei colegi și prieteni își caută un nou partener?[...]

Câteva concepte mișto din Atlasul Fericirii

Ubuntu UBUNTU: sugerează că ajutorarea semenilor noștri ne sporește avuția individuală, făcând în același timp să înflorească societatea în întregul ei. Ubuntu înseamnă să[...]