Nu reușesc mereu să citesc chiar toate cărțile pe care mi-am planificat să le citesc – uneori îmi pică noi cărți în mână sau din lipsă de timp citesc mai puțin decât mi-aș fi dorit –  dar asta nu mă împiedică să funcționez pe principiul listă de lectură pentru că în felul ăsta mi se pare că îmi organizez mai bine viața de cititor și biblioteca.

Am fost mereu de părere că e bine să citești cărțile pe care le cumperi cât mai repede și să nu lași să se aștearnă praful peste ele pentru că nu ai niciodată garanția că o carte care te-a atras anul ăsta, te va mai atrage și anul următor sau peste doi ani. Suntem într-o permanentă schimbare și e ușor să nu mai rezonăm cu subiecte care cândva ni s-au părut de-a dreptul fascinante. Așa că de regulă îmi place să cumpăr cărți pe măsură ce parcurg bookuriile care se află deja în biblioteca mea – în felul ăsta nu mă aglomerez, pentru că, odată citite cărțile, pot să mă despart de ele fără părere de rău, cu mici excepții, desigur, și nici nu cheltuiesc nechibzuit (nu sunt genul de om care să cumpere la modul obsesiv, nici cărți, nici alte lucruri).

Dar poate cel mai puternic motiv pentru care îmi plac listele de lectură e acela că eu asociez anumiți autori și subiecte cu anumite stări și anotimpuri și nu concep să nu mă bucur de lecturi pe care le consider cumva tematice. Așadar, pentru toamna asta, mi-am propus 13 titluri, cu un mic bonus – cărți pe care nu m-aș fi văzut citindu-le în alt context, cărți polițiste, un gen la care nu pot să renunț sub nicio formă, cărți ale autorilor români pe care am pus ochii de ceva vreme și pe care vreau să le lecturez până la finalul anului – și m-am gândit să vă arăt și vouă despre ce e vorba. Curioși?

Love Parade – Sergio Pitol

Plănuiam să citesc Love Parade la sfârșit de august, dar mi-a picat în mână Ultimii descendenți, o lectură altfel față de cele pe care le parcurg în general, așa că am amânat puțin cartea lui Sergio Pitol, o carte care îmi sună cât se poate de tentant și de picant și care presimt că va fi fix pe gustul meu.

Orele îndepărtate – Kate Morton

Știu că mă repet, dar mie cărțile lui Kate Morton chiar mi se pare că merg de mână cu toamna și din acest motiv am de gând să deschid sezonul cu cel de-al treilea roman al autoarei, unul pe care l-am tot amânat din diverse motive și căruia se pare că i-a venit în sfârșit vremea. Așadar, prima lectură pe septembrie și totodată cea de-a patra carte pe care o voi parcurge din cele scrise de autoare va fi Orele îndepărtate.

Vegetariana – Han Kang

Vegetariana este primul roman din biblioteca mea scris de un autor coreean și va fi totodată prima mea lectură venită din țara asta care mă fascinează și care mă cheamă tare de tot la ea. Știu că Han Kang a mai fost publicată înainte la Editura ART, cu romanul Disecție, dar momentan am ales să dau mâna cu Vegetariana. Ce va urma vom vedea.

Viața secretă a marilor artiști – Elizabeth Lunday

După Viața secretă a marilor scriitori, m-am gândit obsesiv la cea a marilor artiști, așa că e musai să mă delectez toamna asta c-o altă serie de biografii picante, cu atât mai mult cu cât mi-am ales pentru perioada asta lecturi cu o încărcătură emoțională destul de puternică și nu strică să suavizez situația cu ceva fresh și amuzant.

Paznicul farului – Camilla Lackberg

Am început Paznicul farului prin primăvară, dar ceva m-a împiedicat să mă bucur de lectură, așa că l-am lăsat, cu promisiunea să mă întorc la el până la sfârșitul anului, cu atât mai mult cu cât nicio carte semnată de Camilla Lackberg nu m-a dezamăgit până acum. Pe de altă parte, autorii nordici se citesc întotdeauna mai bine sub pătură, așa că undeva prin noiembrie ar fi momentul perfect să mai dau o dată ochii cu Paznicul.

Viața pe un peron – Octavian Paler

Un alt roman început și lăsat din mână anul ăsta a fost și Viața pe un peron. Când am deschis cartea eram într-o stare ușor depresivă și ultimul lucru de care aveam nevoie erau niște cugetări filosofice, motiv pentru care mi-am zis să nu insist. Toamna însă, parcă nu strică niște introspecție, așa că e cazul să mai dau o fugă pe peron.

Războiul nu are chip de femeie – Svetlana Aleksievici

Războiul nu are chip de femeie este o altă carte pe care am tot amânat-o, pe de-o parte din teama că aș putea fi dezamăgită, pe de alta din teama că îmi va face rău. Totuși, în ciuda amânărilor, îmi doresc tare mult să o citesc și să fac pentru prima dată cunoștință cu o autoare ucrainiancă.

De-a v-ați ascunselea – Ian Rankin

De-a v-ați ascunselea mi-a atras atenția, ați ghicit, prin titlu. Are și o poveste interesantă care promite un roman polițist cu greutate și cum nu concep să treacă o lună din viața mea fără să iau parte la ceva crime și investigații, romanul lui Ian Rankin și-a făcut loc pe lista înainte să bag eu de seamă.

Arta conversației – Ileana Vulpescu

Ziceam că până la sfârșitul anului vreau să citesc și autori români, așa că am strecurat printre atâtea titluri și Arta conversației, un roman pe care mă văd nevoită să recunosc că îl aveam programat pentru toamna trecută. De data asta nu mai scapă necitit, pinky promise!

Casa din Strada Sirenelor – Octavian Soviany

Un alt autor român pe care vreau neapărat să îl citesc în lunile ce urmează e Octavian Soviany. Povestea pe care o spune Casa din Strada Sirenelor e una peste care n-aș putea să trec nepăsătoare. Am văzut cartea pentru prima dată la @andreea_chiuaru la începutul verii și încă de atunci mi-am dorit să pun mâna pe ea

Viața începe vineri – Ioana Pârvulescu

Cartea asta e pe lista de toamnă pentru că mie îmi place să călătoresc în timp prin intermediul lecturilor mele, iar călătoriile în timp sunt întotdeauna mai plăcute toamna, anotimp de amintiri și visări. Așa că-i musai să dau o fugă în 1897, în lunile ce vin, dintr-un capriciu, cel mai probabil într-o zi de vineri, ca să fiu în ton cu titlul.

Frumoșii învinși – Leonard Cohen

Dintre toate cărțile scrise de Cohen cel mai tare mi-am dorit Frumoșii învinși și așa se face că, pe la începutul verii, Frumoșii mi-au intrat în viață și în bibliotecă. Am decis însă să-i citesc abia din septembrie încolo, în ideea că mi se pare că merg nemaipomenit cu muzica autorului pe fundal, iar muzica asta eu o ascult de regulă toamna când mă risipesc în nostalgii.

Vina – Camelia Cavadia

Închei lista lecturilor tomnatice cu Vina, romanul de debut al Cameliei Cavadia, roman pe care mi-am dorit să-l citesc, imediat ce am terminat de parcurs Măștile fricii, pe de-o parte pentru că scriitura plină de sensibilitate a autoarei m-a cucerit și pe de altă parte pentru că titlul ăsta simplu, sunt sigură că ascunde în el semnificații adânci.

Bonus: Orbi de Petronela Rotar și Spulberatic de Anca Vieru. Asta dacă mă ajută timpul și reușim să ne putem de acord. Eu sper că așa va fi, având în vedere că de regulă reușesc să parcurg cam 5 cărți pe lună.

Voi ce cărți plănuiți să citiți toamna asta?

XOXO

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Related post

5 Motive să o citești pe Kate Morton

Kate Morton s-a născut în 1976 la Berri, în sudul Australiei și este cea mai mare dintre cele trei fiice ale familiei. A studiat teatru și literatură la Londra, fiind pasionată de[...]

5 Romane care m-au dezamăgit

Urmând exemplul Andreei Chiuaru, care a scris în luna august un articol despre non-ficțiuni care au dezamăgit-o, am decis să vorbesc și eu despre cărțile care m-au dezamăgit, cărți de[...]

5 Romane în care trecutul și prezentul se întrepătrund

Păzitoarea tainei – Kate Morton Într-o superbă zi de vara a anului 1961, când familia ei organizează un picnic, adolescenta Laurel se ascunde de părinți și de surorile mai mici. Are[...]