Luni – la redactie cu Georges Duroy

(Bel-Ami)

Pentru o vreme, una scurtă, ca să fiu sinceră, mi-am băgat și eu nasul în treburile unei redacții. La vremea aia nu citisem încă Bel-Ami, de-aș fi citit probabil că mi-aș fi făcut o idee mai realistă despre ce înseamnă munca de ziarist și-aș fi fugit mâncând pământul atunci când mi s-a propus varianta. Bel-Ami însă avea fler de om de presă – lingușitor, alunecos, ambițios, etc – și trebuie să recunosc că ar fi fost destul de amuzant să-l am ca partener în fugile de la muncă, cică în căutare de știri, în zilele de luni ce par întotdeauna mai lungi ca celelalte zile.

Marti – la un furtișag cu Liesel

(Hotul de cărti)

Fata asta făcută din întuneric, gata oricând de un meci de fotbal și de o luptă bună cu pumnii, poate fi o companie foarte nimerită într-o zi oarecare de marți. Niciun cititor înrăit și niciun colecționar de cuvinte nu poate să-i reziste. Rulează țigări mai ceva ca Bob Marley și-i iute de mână ca un hoț profesionist. Dacă vrei aventură, hai pe urmele ei! Dă-i o mână de ajutor la predatul rufelor și șterpeliți împreună o carte din biblioteca primarului.

Miercuri – la o cafea și-o carte în compania lui Behemot

( Maestrul și Margareta)

Dacă zilele de miercuri se transformă în zile din alea în care cafelele nu se numără, mai umple cana o dată și alege o carte, iar dacă rutina te sperie ori ai prea mult de lucru, lasă-l pe Behemot să intre în scenă. E în stare să-l facă pe șeful tău să dispară din peisaj într-o clipire de gene sau să-i zboare capul de pe umeri colegei tale enervante. Apoi, când toate amenințările au dispărut, deschide cartea și primește-l pe motanul ăsta fermecat și borțos să-ți toarcă în poală în timp ce te cufunzi în lectură și te bucuri de aroma cafelei.

Joi – cu Conchis la o sesiune de hipnoză

( Magicianul)

Ce poate fi mai palpitant ca o călătorie mistică la mijlocul săptămânii, o călătorie în care poți să te prefaci în stea, iar vântul și lumina devin dintr-o dată totuna? Fii sincer, știu că tânjești după o călătorie bizară în care realitatea se dizolvă într-o mare de iluzii. Cui nu i-ar plăcea să se teleporteze în Phraxos, în casa bătrânului magician și să se piardă într-o lume a enigmelor, a nălucilor și a amintirilor vii?

Vineri – la o băută cu Cei Trei Mușchetari

(Cei trei muschetari)

Nu cred să existe vreun cititor care să poată rezista tentației de a petrece cu gașca asta balamucă, pe stil vechi, într-o tavernă păduchioasă și prăpădită, între o prepeliță friptă, o vadră de vin și un duel cu gărzile cardinalului, în timp ce se strigă din toți rărunchii: Toți pentru unul și unul pentru toți! Îți surâde ideea, așa-i? Fie că-i vorba să înfuleci cu Porthos, să bei cu Athos, s-o dai în bară cu D’Artagnan, ori să te pierzi prin cine știe ce budoar cu Aramis. Sună perfect pentru o seară nebună de vineri.

Sâmbătă – la teatru cu Lordul Henry

( Portretul lui Dorian Gray)

Nu cred că riști să fii pervertit dacă te furișezi în loja Lordului Henry într-o sâmbătă seară. Luat în doze mici, hedonistul personaj, poate fi chiar benefic pentru sănătate. E genul ăla care provoacă și poate să scoată din prietenii săi fie ce-i mai bun, fie ce-i mai rău. Depinde de tine dacă te lași dus cu preșul sau înveți să te bucuri de plăcerile simple, de pildă o discuție interesantă, un spectacol de teatru, ori o serată mai piperată.

Dumnică –cu Luli în sania trasă de cai

( Lorelei)

Luli e o fată ca o dumincă. Dacă spun Luli spun acasă. Dacă spun acasă mă gândesc la dumincile alea tihnite și calde, întrerupte numai de pofta de derdeluș, în zilele de iarnă ale copilăriei. Cum ar fi s-o vezi pe Luli, cu poezie și clinchet de săniuță, cu manșon și nas roșu, că-ți face semn să sari la drum alături de ea? Hai spune, cum ar fi să-ți râdă sufletul odată cu al ei și să vă stea ideile cot la cot, plimbate pe dealul de la Copou?

Îți place programul meu? Te bagi? Sau preferi să-ți faci unul propriu cu personaje mai aproape de sufletul tău?

XOXO

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Related post

Câteva motive să o citești pe Rodica Ojog Brașoveanu

1. Este genul de autoare care prin măiestria condeiului și prin umorul fin te poate scoate oricând dintr-o stare de deprimare sau dintr-un reading slump. 2. Rar întâlnești[...]

Tony Mott – Toamna se numără cadavrele (Recenzie)

Toamna este un anotimp frumos, dar și periculos, mai ales în Brașovul în care trăiește Gigi Alexa. Gigi Alexa înconjurată de vechii ei colegi și prieteni își caută un nou partener?[...]

Câteva concepte mișto din Atlasul Fericirii

Ubuntu UBUNTU: sugerează că ajutorarea semenilor noștri ne sporește avuția individuală, făcând în același timp să înflorească societatea în întregul ei. Ubuntu înseamnă să[...]