În mai număr bucuriile odată cu anii și le număr mai devreme pentru că e luna aia în care fericirea e parcă mai plină și mai din belșug, e luna pe care o consider luna mea și e cea mai frumoasă lună din primăvară. E totodată luna în care mai arunc un an în buzunar și celebrez că încă n-am făcut riduri.

Deschid, așadar, lista bucuriilor, cu ceva mic și dulce – chioșcul de înghețată de casă care se deschide în fiecare an pe la jumătatea lui mai în zona în care îmi fac cumpărăturile și care are gustul copilăriei, al înghețatei pe care ne-o făcea mama când eram mici. Pentru mine e cel mai bun gust din lume (sunt omul-înghețată, nu omul-ciocolată).

Tot din categoria bucuriilor mici face parte și o pereche de cercei de la Mohito, primită în avans de ziua mea – niște drăgălășenii pastelate pure și absolute.

Bucurie e și cartea lui Meik Wiking, Arta de a-ți crea amintiri – îmi sunt tare dragi și Hygge și Lykke, dar Arta de a-ți crea amintiri se pliază cel mai bine pe starea mea de spirit din acest moment.

Bucurie sunt oamenii care te iubesc exact așa cum ești, îți aduc flori și îți fac surprize 100% neașteptate.

Bucurie e momentul ăla în care deschid Happy Jar-ul meu cu miros de lavandă și trag un bilet la întâmplare, reamintindu-mi că viața e frumoasă tare.

Bucurie e să stai la curte în plină pandemie, reușind astfel să-ți scoți nasul la aer fără mască, fără amendă și fără să ți se arunce priviri ciudate dacă strănuți.

Bucurie e piesa asta – Sympathique, Pink Martini – cu versuri depresive și ritmuri motivaționale. O combinație de pus pe repeat la un pahar de vin.

Bucurie e jumătatea de oră de meditație, cu soare și ciripit de păsărele la pachet.

Bucurie e posibilitatea de a mă lungi la cafea în unele zile.

Bucurie e să revezi Colecționara lui Rohmer și să-ți imaginezi că ești și tu pe malul Mediteranei.

Bucurie sunt niște saboți, împopoțonați cu funde, luați la un preț mic de tot de pe zapatos.ro

Bucurie e că sunt sănătoasă.

Bucurie sunt tartele cu fructe.

Bucurie e ziua lungă și lumina bună pentru fotografii.

Bucurie sunt copiii cu care lucrez și faptul că îi revăd zilele astea după o perioadă lungă.

Tot bucurii sunt și vreo două dintre lecturile mele de luna asta: Tribul mentorilor, Soția din Paris.

Bucurie e laptele de pasăre făcut de mama – citind Arta de a-ți crea amintiri, am dat peste laptele de pasăre, cică e una din cele mai frecvente amintiri din copilărie. Mie mormolocii mi s-au părut mai relevanți, sau în orice caz mai pregnanți, dar lapte de pasăre sună altfel și are altă magie așa c-a trebuit s-o rog pe mama să-mi mângâie inima cu niște găluște pufoase, cum făcea când era subsemnata mică.

Bucurie e nasul zemos al bracului meu gurmand – a se citi german – care nu se oprește din creștere și răsfăț.

Bucurie e când te revezi cu prietenii după luni bune în care i-ai văzut cel mult pe video.

Bucurie e când te anunță curierul că trece să-ți aducă noutăți literare.

Bucurie e câte o chestie mișto găsită în SH.

Bucurie sunt toate mesajele frumoase pe care le primești de ziua ta. O bucurie mix cu recunoștință.

Bucurie e când îți vezi nepoțica după mult timp și descoperi că aleargă și imită orice spui – tu știind că ai lăsat-o nu foarte în echilibru și mai deloc vorbăreață.

Bucurie e când ieși la pozat și materializezi idei care te-au tot pândit și răscolit în izolare.

Bucurie e că mama e sănătoasă și bine într-o perioadă de nesiguranță. De fapt, bucurie e că toți ai tăi dragi sunt sănătoși tun.

Bucurie e că, în ciuda vârstei, nu colecționezi creme anti age, ci păpuși de porțelan.

Bucurie sunt cele câteva kg în plus, acumulate recent, după ce în iarnă slăbisem îngrijorător de mult și căzusem în mărimea XS, o mărime pe care nu o mai purtasem din liceu.

Bucurie sunt exercițiile EFT la care m-am întors în prima săptămână din mai după mai bine de jumătate de an.

Bucurie e îndemnul ăsta din Arta de a-ți crea amintiri: ”Fiți atenți la tot ce vedeți, mirosiți, auziți, pipăiți atunci când sunteți fericiți.” Așa ajunge omul să adune amintiri fericite, numai bune de scos de la naftalină în momentele de criză.

Bucurie e să mănânci cu tot cu coajă alune sărate rău.

Bucurie e să bei un pahar rece de Cola după 5 ani. A fost unul singur. Mai beau altul peste alți 5 ani. *pinky promise*

Bucurie e să te arunci în vâltoarea celor 32 de ani și să-ți dai seama că n-ai făcut compromisuri și nici n-ai cedat presiunilor societății.

Foto: rrphoto.ro

Port: Blugi și bluză SH, coș Sinsay, saboți Zapatos, cercei Mohito.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Related post

10 Motive să citești Sacoșa cu stele

Pentru că Iulia Șchiopu, autoarea, are un univers interior în care e musai de făcut un popas Pentru că este cea mai frumoasă carte ilustrată pe care am văzut-o vreodată Pentru că[...]

Sarah Pinborough – Prin ochii ei (Recenzie)

Louise este o mamă singură, secretară, prinsă în rutina de zi cu zi. Într-una din rarele ei seri în oraș, întâlnește un bărbat într-un bar și imediat ies scântei. Deși pleacă[...]

Bucuriile lui Martie

Zilele astea, poate mai mult ca oricând, trebuie să învățăm să ne păstrăm optimismul și să ne concentrăm asupra motivelor de zâmbet din viața noastră. Așa că, pe rețeta[...]