Lila Cerullo – Povestea noului nume
Lila nu e tocmai un personaj vesel și cu toate că a avut o viață plină, a fost presărată mai mult de încercări decât de aventuri. Dar chiar și-așa, tot mi-aș dori să trăiesc o zi în pielea ei, căci e unul din cele mai profunde personaje pe care le-am întâlnit, cu un univers interior atât de bogat că sperie. Pe de altă parte nu mi-ar prinde rău în momentul ăsta nici o vacanță rapidă în Ischia și-o bălăceală cu Nino.
Melania Lupu – Cianură pentru un surâs
Biata Melania e genul de personaj în pielea căruia aș vrea să trăiesc mai mult de o zi pentru că, de ce să nu fim sinceri, a trecut prin atâtea aventuri savuroase încât n-aș ști prea bine pe care mi-aș dori să o încerc și eu. Recunosc că mi-ar plăcea să-l cunosc pe Doru Matei din Cianură pentru un surâs pentru că rar m-a făcut să râd un personaj cum a făcut-o el, dar parcă și-un flirt cu Ned Morton din postura bătrânei mi s-ar părea amuzant. O spargere la muzeu sau investigația unei crime nu sunt nici ele de lepădat, așa că, ce mai încolo și încoace, mi-ar trebui măcar un an în pielea Melaniei, cu condiția să nu fie cel petrecut în pensiunea aia drăgălașă (a se citi pușcărie).
Holly Golightly – Mic dejun la Tiffany
Fata asta pe a cărei carte de vizită scrie ”călătoare” mi-a plăcut mult, poate mai mult în varianta film, decât în cea carte, pentru că mi s-a părut mai puțin superficială și mai asumată, dar, fie între coperte, fie pe sticlă, Holly a avut savoarea ei și cred c-ar fi delicios să particip și eu la una din petrecerile ei de pomină.
Scarlett O’hara – Pe aripile vântului
Nici capricioasa și egoista Scarlett n-a trăit în permanență pe roze, dar vă mărturisesc că mi-am dorit mereu să fiu ea și că încă îl mai aștept pe Rhett Butler. Prin urmare, având în vedere că întârzie să apară, aș împrumuta pielea domnișoarei O’hara pentru o zi, sau, de ce nu, pentru o noapte, ca să-mi satisfac o fantezie veche de demult.
Hannah Hartford – Casa de la Riverton
Hannah cu destinul ei bizar m-a fascinat încă de la primele apariții în carte pe când era numai o copilă. Dorința ei de aventură și felul în care și-o strunea în permanență au fost cu adevărat interesante, poate pe de-o parte pentru că m-am identificat cu ea, poate pentru că ambivalența are savoarea ei în ochii privitorului. Dar dincolo de personalitatea domnișoarei Hartford, motivul pentru care aș vrea să fiu în locul ei pentru o zi sunt tumultoșii ani ’20 , cu ținutele, petrecerile, nebunia și viteza lor.
Larissa Tosca – Black Out
Larissa Tosca este ultimul meu crush literar. Mi-a plăcut fata asta de la prima aruncătură de priviri pentru pofta ei de viață, pentru că a știut să vadă întotdeauna partea plină a paharului, a fructificat fiecare oportunitate și s-a învârtit cu grație într-o lume a bărbaților – armata americană – în vremuri mai mult decât tulburi – Al Doilea Război Mondial.
Rosalinda Fox – Iubirile croitoresei
Deși personajul central din Iubirile croitoresei a fost Sira care, fie spus în treacăt, mi-a plăcut mult, Rosalinda mi s-a părut de departe mai fascinantă. Poate pentru că personajul a fost creat pornind de la adevărata Rosalinda Powell Fox, fiica unor englezi bogați stabiliți în India, amanta lui Juan Luis Beigbeder, colonel, comandat și mai târziu Ministru de Externe în guvernul Franco, femeie rafinată și spirit boem sau poate pentru că povestea ei și înverșunarea cu care s-a agățat de viață și a făcut ca fiecare zi să conteze m-au emoționat profund. Prin urmare nu m-ar deranja deloc să petrec o zi în pielea Rosalindei, în magicul Maroc și în casa ei din Tetuán.
Voi în pielea cărui personaj ați vrea să intrați pentru o zi?
XOXO
Lasă un răspuns