patt-hobby

Chiar dacă cele 17 povestiri cu Pat Hobby sunt inspirate din întâmplările lui Fitzgerald de pe vremea când acesta lucra pentru Universal Studios, asta nu înseamnă că protagonistul este un alter ego al scriitorului. Bătrânul Hobby  este un biet ratat care se agaţă cu disperare de amintirea tinereţii şi de ultima speranţă pentru a reuşi să supravieţuiască în jungla Hollywood-ului.

Pat Hobby, semi-scenarist la Hollywood, căci vremurile de glorie ale bătrânului au apus demult, iar ideile, prea puţin creative oricum, l-au părăsit cu desăvârşire, trăieşte într-o sărăcie lucie în ciuda celor 20 de ani de experienţă în lumea filmului. Ajuns la sapă de lemn şi mai mereu beat sau măcar puţin anesteziat, Pat îşi petrece timpul prin preajma studiourilor în căutarea de combinaţii care mai de care mai ciudate: şantajează producători, fură ideile altor scenarişti, îşi însuşeşte pălăria celui mai influent om din lumea filmului, minte compulsiv şi încearcă prin orice mijloace posibile să îşi vadă numele pe un generic sau să agaţe vreo puicuţă blondă. Înarmat mai mult cu tupeu decât cu talent Hobby primeşte bani fără să facă nimic şi trăieşte împrumutându-se şi spărgând tot ce are la cursele de cai.

Nimic din cale afară. Lumea este plină de astfel de personaje, de şmecheri cu şcoala vieţii ce văd o oportunitate în orice şi îşi duc viaţa de pe o zi pe alta fără vreun ţel anume, e plină de aventurieri în căutare de intrigi, de bieţi omuleţi ce trăiesc din amintiri şi îşi ling rănile singuri, şi poate că tocmai ăsta-i motivul pentru care fiecare poveste curge atât de natural şi este atât de uşor de citit.

Ce mi-a plăcut însă cel mai mult la povestea lui Fitzgerald este scriitura plină de umor, şi în acelaşi timp încărcată de o oarecare nostalgie, care reuşeşte să îl facă pe cititor să se simtă acolo, în tumultul Hollywood-ului acelor vremuri şi să asiste la realizarea filmelor, scormonindu-şi în minte după o idee ce i-ar putea aduce câteva mii.

Prin urmare, dacă v-am stârnit interesul, puteţi să vă procuraţi cartea aici.

XOXO

semnatura1

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Related post

Tony Mott – Ultima vară otrăvită (Recenzie)

Pentru Gigi Alexa 2020 nu e un an perfect. Nici măcar pe aproape. Parcă nu-și găsește locul în actuala ei relație cu un medic ginecolog și gândul de a începe un doctorat în Olanda e[...]

Bogdan Hrib – Ultima fotografie (Recenzie)

Alexandru Zaharia, un fost fotograf profesionist ajuns la 50 de ani, măcinat de trecut și aflat în pragul depresiei, pleacă într-o croazieră unde se reîntâlnește întâmplător cu o[...]

Oyinkan Braithwaite – Sora mea ucigașă în serie (Recenzie)

Când primeşte un telefon de la sora ei în timpul cinei, Korede ştie de ce are nevoie pentru întâlnirea care[...]